Old-boys
Unirea Slobozia şi Dunărea Călăraşi, amintirile unor legende
Sîmbătă, 26 iunie, la Gheorghe Lazăr, omul de afaceri local Gheorghe Vlase, cel care susţine echipa de fotbal Recolta din localitate, a organizat cea de-a patra ediţie a întîlnirilor dintre fostele glorii ale Unirii Slobozia şi Dunării Călăraşi, un eveniment deosebit şi cu o încărcătură emoţională pentru foştii jucători ai celor două formaţii. De la slobozenii Basarab, Ionescu, Lupu, Ene, Niţu, Alexe, Matei, Bumbaru, Agapie, Vlase, Samargiu, Milea şi pînă la vecinii Ştefan, Zeciu, Filimon, Bogatu, toţi cei prezenţi pe teren, într-o reeditare a duelurilor din anii ’80-’90, şi-au reamintit cu patimă despre confruntările din vremuri nu demult apuse, sub atenta supraveghere a arbitrilor Adi Andrei, Titi Stancu şi Miti Avram. Şi, cum altfel, meciul s-a încheiat într-o deplină prietenie, fără niciun cartonaş galben, la egalitate, 1-1, iar pentru statistică parcă nici marcatorii nu mai prezintă o aşa de mare importanţă pentru că la loviturile de departajare au cîştigat gazdele. «Legendele» călărăşene au fost primele care au marcat, amintindu-şi parcă de vremurile de glorie, iar gazdele au reacţionat după pauza regulamentară, arătînd încă o dată, dacă mai era nevoie, că spiritul fotbalului nu a apus încă chiar dacă anii se scurg şi mulţi dintre ei sînt trecuţi bine chiar şi de cea de-a doua tinereţe. Peste toate, însă, se disting puterea relaţiilor de prietenie închegate de-a lungul anilor, dar şi amintirile depănate pe un fond muzical de petrecere graţie eforturilor organizatorice ale fraţilor Marian şi Gheorghe Vlase. De remarcat, însă, ambiţia şi dîrzenia multora dintre cei prezenţi pe teren, care s-au duelat aproape ca-ntr-un meci oficial, de mult mai puţine ori şi cu arbitri decît în vremurile de glorie. E drept că, pentru unii dintre cei schimbaţi de-a lungul celor peste 90 de minute de mişcare, se mai auzea şi cîte-o zicală «de dulce», dar, per ansamblu, jocul ar fi putut concura lejer cu disputele spectaculoase de la mijlocul deceniilor trecute. (George ŞEITAN)